Insekter som skadar afrikansk violett: Musculita ciupercilor (Sciaridae)

Aceste insecte sunt cunoscute fiecarui amator de violete. Niste musculitele mici ce zboara deasupra ghiveciurilor cu flori. Uneori acestea dispar, alteori zboara cu sutele in jurul plantelor din incapere.
Tantarii ciupercilor din familia Sciaridae sunt raspanditi peste tot in lume, dar in acelasi timp raman cea mai putin studiata grupa din ordinul de insecte cu doua aripi Diptera.

Sciaridele sunt niste fosile vii, fiind unul din grupurile cele mai vechi de insecte dipteran. Datorita dimensiunilor sale mici si fazei de larvare izolate, sciaridele mult timp nu au atras atentia nimanui. In prezent, familia in cauza numara peste 1700 specii studiate.
Amatorii de violete africane se intalnesc cu reprezentanti ai trei specii: Sciara, Lycoriella si Bradysia. Fara un microscop, este inutil sa se faca distinctia intre acestia.

In ghivecele cu plante, sciaridele ajung fie cu substratul de sol, fie de afara, depunand oua in solul umed din ghivece.
Debarasarea de musculitele ciupercilor o data si pentru totdeauna este imposibila. Daca exista conditii de hrana si de inmultire, acestea vor poposi iar si iar la florile Dvs.

Hidratarea in exces a solului si continutul inalt de materie organica aflata in descompunere reprezinta conditiile ideale de inmultire a sciaridelor.
Sciarida este o musculita de dimensiuni de 0.5-2 mm cu un corp ingust si cap rotund. Culoarea corpului poate sa difere in functie de specie, dar de obicei este gri sau neagra. Organele “bucale’ ale musculitei adult sunt slab dezvoltate. Aripile multor specii de sciaride sunt bine dezvoltate, dar se intalnesc si specii fara aripi.

Insectele adult nu se hranesc si bineinteles nu dauneaza plantelor.
Femela depune ouale in solul umed si usor acid. Dupa aproximativ o saptamana, din oua ies larvele de dimensiuni 2-10 mm. Larvele sciaridelor nu au picioare, sunt semitransparente, au intestinul translucid si cap mare de culoare neagra. Acestea pot lasa deasupra solului un traseu urduros, abia vizibil. Daca larvele sciaridelor ar fi luate din solul umed, acestea ar muri in cateva minute. Så, acestea nu suporta un sol uscat.

Violetelor africane mature, musculitele ciupercilor nu le pot dauna in vreun anume fel. In schimb larvele sunt dusmanul de temut. Acestea se hranesc cu materia organica din sol aflata in descompunere, atacand in acelasi timp si radacinile plantelor. Daca plantele sunt crescute in conditii normale si tehnicile de cultivare sunt aplicate corect, leziunile provocate de larve la nivelul sistemului radicular sunt minore si sunt compensate prin cresterea de radacini noi. In cazul reproducerii in masa a sciaridelor, larvele se hranesc activ cu tesuturile vii ale plantei. Unele specii de musculite de exemplu, musculita castravetelui (Bradysia brunnipes Mg.) si musculita de sera (Plastosciosa perniciosa Edv) adora radacinile si partile plantei care se ating de pamant, daunand rasadurilor.
Speciile de sciaride din ghivecele din apartamente, case nu dauneaza grav plantelor.

Lupta cu sciaridele, podura si paduchii de radacina se dovedeste a fi o munca de Sisif. Aceste insecte vor aparea mai mereu in ghivecele noastre.
Cand musculitele ciupercilor sunt cu sutele, iar larvele acestora se observa usor cum misuna prin sol, acestea devin o adevarata problema.
In combaterea sciaridelor, de un real folos este coaja maruntita a nucilor de cocos, daca este adaugata in compozitia solului. Planta se va uda pe masura ce solul se va usca. Se vor evita substraturile de pamant care au in compozitia lor materie organica nedescompusa (resturi de plante uscate).

Rezultate bune obtinem si atunci, cand in apa cu care udam planta vom adauga Citramon sau Ascofen (jumatate de pastila la 3-4 l de apa) sau permanganat de caliu (cateva bobite, pana cand apa se coloreaza in roz deschis).
Daca numarul sciaridelor nu se micsoreaza, se va recurge la utilizarea unui insecticid, de exemplu: DIMILIN 25 WP (se incorporeaza in compost 4,0 g/mp sau 40 g/m3), Actara, Mospilan, Dantop (este de ajuns ca solul din ghivece sa fie udat cu o solutie din unul din aceste insecticide. Se recomanda nu mai mult de 3 tratamente chimice la interval de 7-10 zile).
In cazul plantarii violetelor africane, pentru a evita infestarea solului cu asemenea specimene, solul se va opari sau trata termic. Semintele se vor planta in vase inchise ermetic.