Paianjenul acarian (Tetranychus urticae)


Paianjenul acarian Tetranychus urticae

Paianjenul acarian Tetranychus urticaeDaunatorii violetelor africane, cat si a plantelor de apartament se impart in trei mari categorii:
1) Acarieni;
2) Insecte;
3) Viermi.
In cele ce urmeaza voi prezenta cateva informatii despre fiecare specie in parte.
Din categoria acarienilor fac parte:
– Paianjenul acarian (Tetranychus urticae);
– Paianjenul plat (Tenuipalpidae);
– Paianjenul transparent (Tarsonemidae);
– Acarianul Parasitiformes.

Paianjenul acarian (Tetranychus urticae) este cel mai omniprezent dintre toti acarienii. Are un corp rotund de culoare galbena, maronie sau vierzuie acoperit cu perisori rari dar destul de dezvoltati. Pe partile laterale ale corpului pot avea pete de culori mai inchise. Femelele, care hiberneaza in timpul iernii, pot fi de culoare roscata sau chiar rosie. Masculii sunt oarecum mai mici decat femelele si au un corp usor alungit.

Toti reprezentantii acestei specii, intr-un fel sau altul, isi tes o panza abia vizibila in jurul zonelor afectate ale plantei, de unde au si primit denumirea de paianjeni.
Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continut aproape transparent. Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc.

Dezvoltarea embrionului depinde de temperatura din incapere. La o temperatura de +15 °С embrionulul se dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de +30°С doar in 2-3 zile.
Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi. Larvele paianjenului acarian, spre deosebire de adulti, au trei perechi de picioare. Dupa primul stadiu de dezvoltare, larvele se transforma in nimfe si au 4 perechi de picioare, la fel ca si adultii. Speranta de viata a unei generatii depinde de temperatura si este de 30-36 zile sau 7-8 zile.

Toamna o mare parte dintre nimfe se transforma in femele care hiberneaza pe tot parcursul iernii fara a se hrani. Multe din ele migreaza spre spatiile din vecinatate situate fie la inaltime, fie la subsol. Asa ca, masurile de precautie luate impotriva acestor acarieni nu dau intotdeauna rezultatele scontate.

In timpul caniculei, o buna parte din femele inceteaza sa se mai alimenteze si migreaza in cautarea unui adapost pana la sfarsitul caniculei. Acest fapt ingreuneaza si mai mult lupta impotriva acestor daunatori.

Semnele de contaminare si masurile luate impotriva acestui daunator.
Paianjenul acarian (Tetranychus urticae) se hraneste cu continutul celulelor plantei. Prezenta acestuia este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze ( mai ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a anumitor parti ale plantei. In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza leziunilor multiple. Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare.
O buna parte din celulele plantei sunt distruse, se micsoreaza suprafata si intensitatea de fotosinteza, planta e din ce in ce mai slabita si mai expusa infectiilor de orice tip.

Desi se hraneste cu celulele plantei, painjenul acarian (Tetranychus urticae) este si purtator de infectii. In literatura de specialitate se mentioneaza ca parazitul in cauza este purtator de spori de mucegai gri si infectii virale ale multor specii din culturile agricole si din categoria plantelor decorative.
Insecticidul nu isi face efectul asupra acestui daunator. In lupta impotriva acestuia se recomanda utilizarea acaricidelor sau a insectoacaricidelor. Din pacate, nu exista niciun acaricid care sa nu puna in pericol sanatatea omului. Prin urmare, este foarte important sa se lucreze cu acestea cu o atentie sporita si la intervale regulate, urmand intocmai toate masurile de precautie prezentate in fisa tehnica de securitate.

Cele mai inofensive acaricide, utilizate in apartamente sunt VERMITEC, FITOVERM, NEORON, DEMITAN, OMITE, SUNMITE, NISSORUN, BYE-BYE, MITIGAN, etc. sau insecto-acaricide: TALSTAR etc.
Aceste produse sunt foarte eficiente daca sunt folosite in mod corespunzator. Din pacate, acestea nu isi fac efectul asupra oualor si a femelelor aflate in hibernare, astfel tratamentul cu acaricid o singura data stopeaza temporar sau deloc atacul paianjenului acarian.
Preparatele in cauza nu isi fac efectul daca temperatura camerei este sub +18 °С si daca solutia preparata din acestea a fost pastrata mai mult de o zi.

La o temperatura de + 20°С sunt necesare minimum 3 stropiri cu un interval de 9-10 zile, iar la o temperatura de + 30°С sunt necesare 3-4 stropiri cu un interval de 3-4 zile. In caz contrar, femelele care au iesit din ou, ajung la maturitate in 6-7 zile la o temperatura de + 30°С si vor depune din nou oua.
Si acaricidul APOLLO 50 SC poate fi utilizat cu succes in exterminarea acestui acarian. APOLLO 50 SC are efect ovicid foarte bun şi este eficient în combaterea stadiilor larvare tinere la multe specii de acarieni. Acţiunea excelentă a produsului determină reducerea numărului de tratamente comparativ cu programele de combatere standard.
Totusi, cei mai mari ‘producatori’ de paianjeni acarieni raman a fi serile unde temperatura si umiditatea aerului e propice pentru dezvoltarea in masa a acestora.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *